could wish me away
what if you
spoke those words today
...
it's come to this,release me
(joshua radin-what if you)
Ma pierd in cine cred ca sunt.Sunt ca o acadea,dar nu in sensul ca sunt dulce.
M-am plictisit sa am personalitatea mea.
Vreau sa ma trezesc curajoasa.
Si vreau sa fiu batrana ca sa am voie sa fiu blazata,sceptica si tacanita intr-un sens bun.Sa pot spune orice sub protectia tacanelii :) si sa colectionez umbrele in carouri.
Nu prea imi tin minte copilaria.
Tin minte gramada de ganduri si zilele cand nu vroiam nici sa mananc ca sa nu las din maini cartea.Iar din zilele in care ieseam afara,nu tin minte mare lucru in afara de cat de constienta eram de diferentele dintre baieti si fete.
Mai tarziu am decis sa nu mai ies deloc afara si m-am transformat intr-o fata tare despteapta.
E ca un vis urat.
De parca as fi avut 18 ani tot timpul.
Nu vreau sa fiu ridicola,dar(of si asta e ceva atat de des spus in filme,in carti,in reviste si chiar pe peretii toaletelor publice),dar cred ca trebuie sa incep sa spun ce gandesc mai mult.
Pentru ca asta e cea mai importanta caracteristica a copilariei,si e singurul lucru pe care simt ca l-am pierdut,pentru ca e singurul lucru pe care simt ca l-am avut in copilarie(ce era caracteristic copilariei).
Ma intreb oare ce amintiri au ceilalti.